Aparatul primarului

aparatul primarului

Primarul are in subordinea sa un aparat propriu ce comunica cu locuitorii comunei....

Citeste mai mult

Hotarari CL

hotarari cl

Hotararile CL sunt supuse votarii si se refera la buna functionare a comunitatii...

Citeste mai mult

Documente contabile

documente contabile

Aici va sunt prezentate bugetul, bilantul, rectificarile si alte acte privind banii comunei

Citeste mai mult

Declaratii de avere

declaratie de avere si interese

Aici gasiti declaratiile de avere si interese ale membrilor CL si functionarilor publici...

Citeste mai mult

Contact

contact

Printr-un singur click luati legatura cu noi privind problemele pe care le aveti

Citeste mai mult

http://www.comuna-padureni.ro/ari_afisare_imagine.php?image=8

Evenimentele locale (sărbătorile) din comuna Pădureni sunt:

• Festivalul anual "Hora" - prima duminică din septembrie
• Ziua înţelepciunii - prima duminică din octombrie
• Târgul producătorilor agricoli -15 august
• Sărbătoarea satului Rusca "Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul" - 29 august
• Ziua Femeii - 8 martie
• Revelionul - 31 decembrie


 ANSAMBLUL FOLCLORIC "STEJARELUL" PADURENI - VASLUI (scurt istoric)

1973-1974: primele spectacole, desfăşurate la Pădureni cu cele mai mari emoţii
1974: prima deplasare la Ivăneşti - Pădureni (8 km)
1975: prima participare la Festivalul "Scoica de aur" -Constanţa, primele premii individuale, dar mai ales succes la public
1977: din nou la "Scoica de aur" - Constanţa, de data aceasta cu Ansamblul "Stejărelul", obţinând premiul I şi Trofeul festivalului
1977: primul turneu, de o săptămână, în Republica Moldova
1977: regizorul Timotei Ursu realizează filmul de televiziune "Copiii din Pădureni"
1979: participare la Festivalul internaţional de la Liege - Belgia, Marele Premiu
1979: participare la Festivalul internaţional de la Nice - Franţa
1979: spectacole susţinute la Munchen - Germania, la invitaţia personală a primarului marelui oraş
1981, 1982, 1984: spectacole în Republica Moldova
1985: Festivalul de la Kielce - Polonia
1986: Festivalul internaţional din Ungaria
1989: reprezentarea României la Festivalul internaţional de folclor din Turcia -
Istanbul, Ankara
1990-2000: deplasări în Franţa şi Belgia
1997, 1-3 august: participare la Festivalul internaţional de folclor "Hora" de la
Muzeul Satului din Bucureşti, alături de formaţii din Italia şi Thailanda
1998: Festivalul internaţional de folclor de la Plzen - Cehia Mezinârodni
folklorni festival Plzen 98
1999, 15 mai: spectacol excepţional la Les Bon Villers - Belgia
1999: Festivalul mondial de folclor de la Saint-Ghislaint şi Carigan - Belgia
1999: "La fete des Vignerons", Vevey - Elveţia
2002: Festivalul mondial "Folclorul lumii", St! Malo - Franţa
2002: "Serbările Valoniei" - Belgia
2003: Festivalul mondial "Folclorul lumii", St. Malo - Franţa şi Festivalul de
jazz din Montreux - Elveţia
2004: spectacole la Viena (aniversarea băncii germane Volksbank)


MEMBRII ACTUALI Al ANSAMBLULUI FOLCLORIC "STEJĂRELUL"

I. Scutaru Viorel - vioară
2. Mangir Ion - vioară
3. Bita Cristinel - clarinet
4. Solomon Cornel - trompetă
5. Airinei Tache- fluier
6. Pidghirnîi Igor - nai
7. Arhire Ovidiu - acordeon
8. Cazanoi Anatol - ţambal
9. Dodoi Viorel - contrabas
10. Diaconu Sergiu - cobză
11. Ciulei Florinel - tobă
12. Ciulei Costică - amplificare
13. Buciumaş Violeta -solist vocal
14. Tofan Marian - solist vocal
15. Diaconu Cristina - dansatoare
16. Diaconu Mihaela - dansatoare
17. Poleac Lenuta - dansatoare
18. Nicută Lăcrămioara - dansatoare
19. Sîmbotin Ana-Maria - dansatoare
20. Carp lulia-Ramona dansatoare
21. Mocanu Alina-Mihaela - dansatoare
22. Nicuţă Maricica - dansatoare
23. Sălceanu Claudia - dansatoare
24. Cretu Adriana - dansatoare
25. Tîrtîrău Livioara - dansatoare
26. Sălceanu Adriana - dansatoare
27. Pintilie Dănut - dansator
28. Cercea Dumitru - dansator
29. Darie Cătălin - dansator
30. Carabineru Florin - dansator
31. Vlad Damian - dansator
32. Leon Danut - dansator
33. Ciulei Cătălin-Andrei - dansator
34. Bazgan Adrian - dansator
35. Darie Marian - dansator
36. Popa Constantin - dansator
37. Darie Georgel - dansator
38. Ciulei Ionel - dansator
39. Barbos Gheorghe - dirijor
40. Vatamaniuc Viorel - coregraf
41. Diaconu Temistocle -conducator artistic


 Recurs la memorie...anul 2000 (25 de ani de existenţă a ansamblului folcloric

Primele spectacole, pe care "Stejărelul" le oferea publicului, au avut loc în anul 1974, dar ansamblul în forma sa actuală s-a rotunjit în 1975 când, la sugestia maestrului Constantin Arvinte, îşi adaugă dansatorii, lată de ce considerăm că în acest an ansamblul are 25 de ani de existenţă activă în fenomenul cultural naţional şi internaţional.

Festivaluri, turnee în Belgia, Franţa, Polonia, Elveţia, Germania, Moldova şi Ungaria au presărat drumul artistic al "Stejărelului" cu trofee şi succese răsunătoare.

Această "aventură" artistică nu ar fi fost cu putinţă dacă în acest colţ de ţară nu ar fi existat un dascăl binecuvântat de Dumnezeu cu talent, perseverenţă, curaj şi dragoste pentru folclorul moldovenesc, nimeni altul decât Temistocle Diaconu, conducătorul artistic, managerul ansamblului, dar . şi primar al comunei Pădureni. "Artist sensibil, dar în egală măsură visător şi pragmatic" cum l-a caracterizat maestrul Constantin Arvinte, Temistocle Diaconu a fost, este şi va fi locomotiva acestui fenomen artistic, unic în peisajul cultural din Moldova.

Cei 25 de ani, pe care îi aniversăm astăzi împreună cu toţi cei ce au dat, mai mult sau mai puţin, pentru creşterea şi afirmarea "Stejărelului", sunt pentru vasluieni mândrie şi demonstraţie că "Nasc şi la Moldova oameni", talente şi încredere în potenţialul artistic al acestui tărâm, binecuvântat, nu cu bogăţii vremelnice, ci cu mari comori artistice.

Consiliul Judeţean felicită ansamblul "Stejărelul" şi pe inegalabilul său'conducător, Temistocle Diaconu, pentru izbânda de a fi ajuns la minunata vârstă de 25 de ani încununat cu laurii succesului deplin şi urează ani mulţi, cu tot mai multe reuşite, cu recunoaşteri în toate colţurile lumii şi multă sănătate tuturor celor ce cântă, dansează, sprijină şi apreciază talentul şi munca.


Consiliul Judeţean Vaslui
Preşedinte, Ing.ION MAMOLE


 Despre începuturi şi perspective...in dialog cu domnul Temistocle Diaconu

In dialog cu domnul Temistocle Diaconu la aniversarea a 20 de ani de existenta a Ansamblului "Stejarelul"

- Domnule Temistocle Diaconu, aniversarea a 20 de ani de existenţă pentru Ansamblul "Stejărelul" presupune desigur, în primul rând, o retrospectivă şi, dumneavoastră ştiind totul despre începuturi, va trebui să daţi un nou interviu. Al câtelea cred că nu ştiţi nici dumneavoastră.
- Desigur. Nu mi-a trecut prin minte să ţin o evidenţă, mai ales că au fost şi foarte diversificate, din toate genurile mas-mediei.
- Deci, de ce, cum şi unde ati început totul.
- La modul general totul se leagă de anii petrecuţi în Liceul pedagogic "Al. Vlahuţă" din Bârlad, unde se mai păstra ceva din ideea de apostolat a vechilor învăţători iar procesul de descifrare al tainelor muzicii pe care-i trăiam atunci, m-am gândit că ar fi posibil să-l transmit şi eu copiilor din Pădureni.
- Există în satul natal vreo tradiţie remarcabilă în privinţa cultivării muzicii instrumentală?
- Dacă ne referim la folclorul muzical în general, desigur, şi aici, ca pretutindeni, s-a cântat dar aproape exclusiv vocal, cel mult la instrumente tradiţionale. Când, în 1972, m-am întors în sat, cu toată lipsa de tradiţii, de la începutul activităţii la clasă ama dus acordeonul la şcoală. Orele de muzică şi-au îmbogăţit conţinutul şi au devenit mult mai atractive. Gândul că pot deveni instrumentişti de înaltă clasă.
- Deci, şcoala, elevii.
- Da, aceasta însemnând o muncă enormă. Pentru a forma o orchestră a trebuit să-mi însuşesc întâi eu personal cunoaşterea tainelor a peste 10 tipuri de instrumente, cunoaştere completată cu formarea unor tehnici speciale de transmitere. De aceea repetiţiile au devenit zilnice, lungi şi obositoare, trebuia permanent să alternez activitatea în grup cu cea executată pentru instruirea fiecărui mic instrumentist, pentru formarea tehnicii sale personale interpretative. Din fericire, după numai un an, în 1974 deja puteam vorbi de o orchestră aşa că toate eforturile îmi erau răsplătite, orice oboseală dispăruse.
- A urmat activitatea de Cămin, organizarea ansamblului, dar despre acestea vom vorbi în altă parte. Să sărim peste aproape 20 de ani şi să vedem ce vă propuneţi în viitorul imediat.
- Veţi fi mirat poate, dar nu îmi propun obiective cu totul noi. In primul rând vreau să fac ceea ce am făcut şi până acum, să ridic permanent noi generaţii de instrumentişti pe care îi doresc mereu mai buni. Iar dacă până acum am dus cântecul românesc în numeroase ţări, vreau ca în viitor acestea să fie "foarte" numeroase.

(Fragment extras din prima ediţiei a publicaţiei "Stejărelul")



Despre începuturi şi perspective (partea a II-a)

Maria Moldoveanu: Formaţia artistică pe care o conduceţi de peste două decenii este un etalon pentru cultura folclorică românească, nu numai pentru cea din Pădureni sau din Moldova. în ce tari aii organizat turnee cu "Stejărelul"?
T.D.: Ansamblul "Stejărelul" a evoluat pe scene din Polonia, Ungaria, Austria, Germania, Belgia, Olanda, Franţa, Turcia, Cehia, Slovacia. Spectacolele care au stârnit entuziasmul publicului au fost receptate ca o "feerie de culori într-o revărsare de muzică şi dans", ca o culme a perfecţiunii etc. relatările presei străine ne-au adus mari bucurii.
M.M.: Ca primar, într-o asemenea perioadă, aveţi multe lucruri de rezolvat. Cum reuşiţi să vă mai faceţi timp şi pentru ansamblul "Stejărelul"?
T.D.: Pentru o mare pasiune îţi faci întotdeauna timp. Ziua rezolv problemele primăriei, ale comunei, ale oamenilor din Pădureni, seara mă găsiţi la căminul cultural. Ca şi pe consătenii mei, şi pe mine mă interesează pământul, credinţa, familia, cultura, viitorul. Viitorul nu există fără cultură. Ştiu asta de la părinţii mei care m-au sfătuit să învăţ carte, să-i respect pe cei care muncesc, să înţeleg sufletul oamenilor, psihologia lor.

(Fragment extras din volumul "Managementul Culturii")


 De-a lungul anilor...

"Stejărelul" în studiourile Televiziunii Române - 1977

http://www.comuna-padureni.ro/ari_afisare_imagine.php?image=63


Sub semnul armoniei (2005)

S-a spus despre arhitectură că ar fi o muzică încremenită, frumuseţea sa fiind lipsită de armoniile sonore, pe care le sugerează însă prin ritmicitate şi succesiunea registrelor. Muzica în sine nu se mai aude, fiindcă este vorba de o creaţie omenească, pornită doar de la o scânteiere divină. Atunci când Divinitatea însăşi conturează rosturile materiei, melosul trăieşte şi se permanentizează pretutindeni. Suntem copleşiţi de muzica sferelor, înălţimea ameţitoare a piscurilor. Il interpretează pe Bach, frământările rocilor şi suspendarea lor peste abisuri sunt aidoma creaţiilor lui Beethoven sau Wagner, izvoarele şi pâraiele susură melodios ca şi cum ar descifra partituri de Mozart.

Mai modest detaşate în peisaj, dealurile par a fi înzestrate cu un lirism mai accentuat, generând sentimentul atât de românesc al dorului. Ele ne amintesc mereu de Lucian Blaga, poetul şi filosoful care înscria coordonatele sufletului neamului nostru în alternanţa deal-vale, evocată muzical de horele mai domoale sau mai repezi şi, în primul rând, de doina străveche în care se succed ritmurile lente şi cele avântate, tristeţea şi bucuria. Dealurile Pădurenilor, semeţindu-se între depresiunea Huşilor şi obârşiile Săratei şi Elanului, ilustrează pe deplin cele de mai sus. Aici frumosul a fost cultivat din cele mai vechi timpuri, după cum mărturisesc numeroasele urme materiale ale civilizaţiei Cucuteni. Inaltul rafinament al acestora, simţul artistic dezvoltat al autorilor, ne asigură că aici s-a cântat şi s-a dansat dintotdeauna. Instrumentele populare, fluierele de tot felul mai ales, s-au perpetuat până în zilele noastre, conservând melodii de aceeaşi vechime.

Se simţea nevoia de ceva nou, de o altă structurare a folclorului muzical din comună, care se păstrase în forma sa primară. Trebuie să subliniem cu orice prilej că aici nu au existat muzicanţi profesionişti de altă etnie care, în majoritatea satelor, au preluat şi comercializat melosul autentic, introducând nefericite modificări. A fost meritul dar şi şansa învăţătorului Temistocle Diaconu - cel cu nume de înţelept şi conducător - să ia totul de la început. A demonstrat pe deplin că omul sfinţeşte locul şi de la fluieraşi s-a ajuns la interpreţi virtuoşi, stăpâni ai celor mai diversificate instrumente, esenţiale pentru redarea melodiilor populare.

A urmat îmbinarea măiastră dintre muzică şi dans, constituindu-se într-o adevărată ilustrare a percepţiei spectatorilor, percepţia fiind augumentată de frumuseţea costumelor, de zâmbetele deschise şi sincere ale artiştilor amatori, de optimismul şi voia bună pe care privirile lor le revarsă în sufletele noastre.

Au trecut 30 de ani de la primele ieşiri pe scenă, de la primele şi entuziastele deplasări ale ansamblului, iniţial în satele comunei. Fiecare an care a trecut a fost o treaptă către desăvârşire şi, totodată, un efort pentru depăşirea unor obstacole inerente, de cele mai diferite origini. S-a realizat astfel o uimitoare statornicie, în timp, 30 de ani însemnând foarte mult pentru o formaţie artistică de amatori. In acest răstimp s-au împrospătat atât interpreţii cât şi repertoriile muzicale şi coregrafice, varietatea dansurilor ilustrând cele mai reprezentative zone folclorice din teritoriul naţional. Puritatea generală în prezenţa scenică, selectarea atentă a pieselor muzicale, acurateţea evoluţiilor coregrafice fac din "Stejărelul" de 30 de ani un ansamblu exemplar pentru demonstrarea valorilor culturii noastre populare.


Dan Ravaru,
Consultant artistic, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din Vaslui
2005


"Stejarelul" azi...
 
http://www.comuna-padureni.ro/ari_afisare_imagine.php?image=67

"Stejărelul"... La Vevey, ne amintim de el (2005)
6 ani deja! 6 ani de când un grup folcloric, necunoscut până atunci elveţienilor, a fost propulsat în inima celui mai important spectacol popular din Europa, spectacol care are loc doar o dată la 25 de ani: "Sărbătoarea Podgorenilor" de la Vevey! Mai mult de 5200 de actori, figuranţi, cântăreţi, dansatori şi muzicieni, un buget de 55 de milioane de franci elveţieni şi mai mult de 27000 de spectatori!

Imi amintesc de seara premierei din 30 iulie 1999 când, în mijlocul uriaşei arene, treizeci de dansatori îmbrăcaţi în costumul lor tradiţional, veniţi de altfel să simbolizeze "Podgorenii lumii", au fermecat pe cei 17000 de spectatori prezenţi.

Intre cei din Pădureni, şi îndeosebi primarul lor, Temistocle Diaconu, şi cei din Vevey s-a născut o prietenie solidă, con¬cretizată în fondarea Asociaţiei "Solidaritate cu Pădureni", care a permis finanţarea mai multor realizări importante ale comunei româneşti. Elveţienii au venit la Pădureni în câteva rânduri, oameni din Pădureni au revenit în Elveţia.

Acum doi ani, "Stejărelul" a susţinut trei spectacole, mai întâi la Vevey, în Piaţa Primăriei (clipe memorabile!), apoi la Lausanne, în Sala Paderewski (Cazinoul Montbenon), prea mică pentru a-şi primi toţi spectatorii, şi, în sfârşit, la Montreux, unde "Stejărelul" a avut onoarea de a evolua în aer liber, în cadrul celebrului Festival de Jazz, aceasta înainte de a fi invitat să asiste la concertul susţinut de Jean-Frangois Bovard (care astăzi nu mai este printre noi), interpret la trombon şi unul dintre cei trei compozitori ai "Sărbătorii Podgorenilor".

In sfârşit, momentul culminant, "Stejărelul" a avut privilegiul de a susţine un spectacol la Caux (Montreux), într-un peisaj mirific dominând lacul Leman, în faţa unui public ales, la proprietatea lui Claude Nobs, unul dintre marii planetei Jazz, fondatorul şi directorul Festivalului de Jazz de la Montreux.
îmi imaginez că "Stejărelul" nu va uita prea curând aceste lucruri. După cum nici elveţienii nu le vor putea uita!


Andre Nussle
Coordonator al Asociaţiei "Solidaritate cu Pădureni"
Tradiţia ca fapt cotidian (2005)
Ansamblul folcloric "Stejărelul" din Pădureni împlineşte 30 de ani de viaţă şi de activitate intensă.

De regulă, în asemenea circumstanţe se vorbeşte la superlativ chiar şi atunci când subiectul nu este unul tocmai demn de luat în seamă, mergându-se pe principiul că la aniversări e bine să uităm, să trecem cu vederea ceea ce nu e de calitate. De această dată însă, lucrurile stau altfel. Riscul de a abuza de cuvinte de laudă ne pândeşte la tot pasul, întrucât impactul pe care l-a avut şi îl are ansamblul folcloric "Stejărelul" a depăşit cu mult chiar aşteptările celui care l-a înfiinţat şi l-a "crescut" până la 30 de ani, Temistocle Diaconu
"Stejărelul" la festivaluri internaţionale - Belgia
http://www.comuna-padureni.ro/ari_afisare_imagine.php?image=71
 
Noi aplauze în Belgia

Anul 1999 a însemnat pentru ansamblul "Stejărelul" din Pădureni o perioadă de vârf în sensul afirmării sale internaţionale, a promovării valorilor culturii populare româneşti în general şi a frumuseţii folclorului nostru în particular. In Belgia, aceasta s-a petrecut la intervale foarte scurte de timp şi în contextul unor prestigioase manifestări.

Intre 11 şi 20 mai 1999, "Stejărelul" participă la cel de al lll-lea Festival internaţional de folclor din Carignan alături de ansambluri din cele mai neaşteptate colţuri ale lumii: Argentina, Coasta de Fildeş, Lituania, Turcia, Vietnam, Polonia, Rusia etc. în programul Festivalului, ansamblul "Stejărelul" din Pădureni s-a bucurat de o elogioasă prezentare în care erau enumerate cele mai importante premii obţinute anterior, turneele efectuate în Franţa, Turcia, Cehia, Belgia, Polonia etc. erau subliniate calităţile artistice ale interpreţilor şi ataşamentul lor faţă de valorile tradiţionale ale satului românesc.

După numai câteva zile, "Stejărelul" evolua pe scena Festivalului mondial de folclor de la Saint- Ghislain alături de formaţii reprezentative din Argentina, Belgia, Anglia, Coasta de Fildeş, Lituania, Mexic, Polonia, Turcia, Rusia, Vietnam.

Peste tot, cele mai mari premii.
Diversitatea relaţiilor Elveţia - Pădureni. Splendoarea Elvetiei
http://www.comuna-padureni.ro/ari_afisare_imagine.php?image=73
 
După valurile de cald entuziasm din timpul Sărbătorii Podgoriilor, elveţienii şi-au pus imediat şi probleme de ordin practic, având în vedere dificultăţile de zi cu zi din vatra frumoaselor performanţe artistice ale ansamblului "Stejărelul". Oameni de acţiune, au constituit asociaţia de solidaritate "Pădureni-Don de Saint Martin". Amintim că pentru catolici, Sf. Martin este cel care şi-a rupt în două unicul veşmânt pe care-l avea, pentru a-l împărţi cu cineva mai sărac decât el. Organizarea s-a făcut la Vevey cu concursul celor care au participat la Festival, având diferite roluri, unul dintre aceştia fiind şi preşedintele asociaţiei, domnul Olivier Ferrari. Activitatea a început cu un apel adresat celor 5183 de actori ai festivităţilor, 600 dintre aceştia oferind imediat o sumă de peste 60.000 de franci, o sumă echivalentă urmând să vină din partea Confreriei Podgoriilor.

Primele obiective propuse au fost, între altele, realizarea unei ameliorări a drumurilor comunale şi construirea unei săli moderne de repetiţii. Din unele activităţi lucrative ale figuranţilor s-au mai strâns pe loc 1.800 de franci, în vederea achiziţionării de materiale pentru elevi. Au urmat vizite la Pădureni, alte proiecte practice, între care aducţiuni de apă. Totul sub deviza asociaţiei, "Dragoste şi bucurie", dar şi parteneriat.

Prin excelenţă o ţară a frumuseţilor naturale şi a pitorescului Elveţia adaugă la acestea un festival unic în lume prin originalitate şi etapele desfăşurării sale, Sărbătoarea Podgoriilor de la Vevey. Mai întâi, intrigă existenţa unei astfel de sărbători într-o ţară a munţilor. Eliberându-ne însă de preconcepţii trebuie să recunoaştem că hărnicia, încăpăţânată uneori, a elveţienilor, face să rodească spectacular în ţara lor şi viţa de vie pe care ne-am obişnuit să o considerăm un dar al sudului însorit. Apoi, acest Festival are loc numai la 25 de ani odată, cuprinzând o largă succesiune de evocări istorice şi variate momente culturale, extinse la o perioadă în timp de trei săptămâni, captând aproape în exclusivitate atenţia întregii ţări şi nu numai. La ediţia din 1999 a mai apărut o notă de originalitate: în mod excepţional, alături de reprezentanţi ai artelor şi vieţii spirituale din cantoanele elveţiene a contribuit din plin la reuşit Sărbătorii Podgoriilor un ansamblu folcloric străin: "Stejărelul" din Pădureni - România. Membrii ansamblului, singurii oaspeţi de peste hotare la Festivalul - unicat de la Vevey, s-au bucurat de o deosebită atenţie din partea gazdelor, ospitalitatea elveţiană fiind evidentă oricând şi pretutindeni. Efluviul simpatiei umane s-a revărsat cu sinceritate fără a fi îngrădit de barierele deosebirilor de limbă şi de mentalităţi. Prezenţa artiştilor amatori din Pădureni, care au reuşit să adune cele mai multe aplauze, s-a constituit într-o autentică pată albă luminoasă în contextul întregului Festival, la propriu şi la figurat. Costumele lor populare, în care predomina albul purităţii, s-au particularizat armonios în mulţimea vestimentaţiilor de factură medievală prioritar oferind alte nuanţe cromatice. La fel, repertoriul muzical şi coregrafic a manifestat note aparte de vioiciune şi prospeţime, încadrate într-o riguroasă disciplină interpretativă, instituită scenic de conducătorul artistic al ansamblului, Temistocle Diaconu. De altfel, domnul Jean - Jacques Cevey, preşedintele Fundaţiei Leenards considera întâlnirea dintre delegaţia artistică a Pădurenilorşi populaţia din regiunea Montreux - Vevey drept "magnifică", membrii ansamblului "Stejărelul" dăruindu-le celor de aici "atâta bucurie pe parcursul Sărbătorii Podgoriilor" prin antrenul şi entuziasmul lor, prin înalta calitate a dansurilor şi muzicii lor. Este numai una dintre nenumăratele aprecieri primite din Elveţia, alături de exprimarea dorinţei unei cât mai grabnice reîntâlniri.
Semnificaţiile "Horei" la Pădureni
 
Mai întâi, este numele Festivalului care se desfăşoară an de an în comună cu participări notabile din judeţele laşi şi Vaslui şi din Republica Moldova, atât ca formaţii artistice cât şi ca personalităţi culturale. Au loc simpozioane, lansări de carte, spectacole, întreceri sportive şi de ingeniozitate, competiţii distractive, petreceri populare.

Dar, între 1-3 august 1997, "Hora" a căpătat pentru membrii ansamblului "Stejărelul" din Pădureni şi alte semnificaţii. Atunci au participat la Festivalul internaţional de folclor "Hora" organizat la Bucureşti de Ministerul Culturii, Muzeul Satului şi Televiziunea Română şi aflat la ediţia a IV-a. "Stejărelul", după ce şi-a prezentat programul în cadrul concertului-concurs, împreună cu ansambluri din majoritatea judeţelor României, Ungaria şi Bulgaria, a evoluat în spectacolul-dialog "Sunetul muzicii" în campania interpreţilor din Italia şi Thailanda.

Şi, fapt deosebit de onorant pentru Pădureni, în jurul Festivalului, prezidat de prof.dr. Emilia Comişel, alcătuit din cei mai reputaţi cercetători ai culturii populare româneşti, a fost inclus şi primarul comunei: Temistocle Diaconu, dirijor, Ansamblul "Stejărelul" - Pădureni România", urmat imediat de reprezentanţii Republicii Moldova, Italiei, Iugoslaviei, Bulgariei, Ungariei.
 

Scroll to top